Mancare buna, peisaje care iti taie suflarea, turism si obiecte de arta. Italia!

by , on
January 18, 2014

http://www.youtube.com/watch?v=neybmRtn5co

http://www.youtube.com/watch?v=R9QXy0oWR3E

http://www.youtube.com/watch?v=H9gmJOKQqiI

Avem o problema, cand vine vorba de Italia.

Stim ca daca ne ducem acolo, vom intalni semeni de ai nostri, care nu ne fac cinste tarii. Insa, daca stii ce sa faci si unde sa te duci. S-ar putea nici sa nu intalnesti prea multi bronzati. 🙂

FAKE BRANDING CHINEZESC

by , on
January 18, 2014

Mie imi place foarte mult ce fac chinezii! Nici nu si-au propus in mod absolut sa domine totul si totusi au reusit.

Lasand argumentele bazate pe spionajul economic deoparte, ei au reusit sa faca un glob intreg sa le stea la picioare. Direct sau indirect cu totii cumparam produse pe care ei le produc. Incepand de la haine, alimente, fructe, ierburi aromate, obiecte de uz casnic si terminand cu diferite consumabile precum becurile, electronicele si electrocasnicele.

Amuzant este faptul ca sunt extremi de multi oameni, destul de vehementi in exprimare, care declara ca nu cumpara nimic chinezesc. Eu ma intreb, cum as putea sa nu cumpar ceva produs in China?

Nu am nicio sansa, daca sunt realist. Am sanse sa aleg ce cumpar, daca vreau sa ma mint.

Mentalitatea care au reusit sa o induca, este aceea de a face din lucrurile ieftine, lucruri scumpe. Se numeste kitsch!

Iar romanul, este profesionist in inventii. Sa puna la o masina ieftina numar de inmatriculare cu numele unui brand renumit. Chiar si sigla de romb stie sa o puna pe masina romanilor.

Toate astea denota un singur lucru, astia micii de mananca orez, sunt mai buni la practica decat multi altii. Iar noi, fara sa ne dam seama, facem cum vor ei…

Nici suicidul nu mai este ce-a fost …

by , on
January 18, 2014

Diferentele culturale se observa si in sinuciderea oamenilor.

La noi, totul este ca o telenovela, cu biltele de ramas bun, reprosuri ieftine, motive hilare. Insa, parca nu se mai pot sinucide oamenii ca simt nevoia subita sa scrie un biletel. Ciudat, nu?

Asta se aplica in regiunea noastra, zona Balcanica.

In tara Soarelui Rasare, oamenii nu simt nevoia sa scrie in ultimul ceas, nu lasa nici biletele, nici nu reproseaza… Cred ca ei nu au acces la telenovele!

Insa, partea interesanta este ca toti vor sa se sinucida in acelasi loc. Este ca si cum, toti cei care au ceva cu viata stiu unde sa se duca.

Ciudati suntem si noi, dar sentimentali, ciudati sunt si ei, dar mai ales neintelesi.

 

O zi in IKEA

by , on
January 17, 2014

Cred ca toti cei care au trecut prin Bucuresti si au vrut sa cumpere cate ceva pentru acasa, au trecut si prin IKEA.

Nu exista sa trec pe langa vreun magazin IKEA si sa nu imi gasesc de treaba pe acolo. Lasand deoparte ideea ca ziua respectiva este oricum compromisa pentru lucruri adiacente, incerc sa reduc lista de cumparaturi si chiar reusesc. Insa, doar pana la intrare, dupa asta se ruineaza principiul meu construit inainte sa ajung acolo.

Nu pot sa zic ca este un magazin in care poti gasi artefacte sau obiecte de arta, insa strictul necesar pentru o casa, cu siguranta il gasesti acolo, la un pret rezonabil, iar privind calitatea produselor, chiar nu fac rabat.

Daca si tu poti petrece o zi intreaga in IKEA fara sa te plictisesti, la sfarsit sa mananci… chifelutele cu gem!

http://www.youtube.com/watch?v=4vNou6gnpTU

2014 fata in fata cu 1994

by , on
January 16, 2014

Ma gandeam sa deschid subiectul cartilor. Carti postale, vederi, carti, enciclopedii…

In momentul in care devii extrem de sigur pe tine, ca poti, doar pentru ca tii un telefon/tableta/pc in mana si cauti pe Google, clar ai pierdut jocul al carui jucator erai. Cu sau fara voia ta…

Cand eram mici trimiteam de Craciun, Pasti, 8 Martie mici atentii sentimentale, pentru ca asa era etic. Cui ii pasa daca era bine sau nu, insa cu siguranta cei ce primeau vederile zambeau, desi cu siguranta scriam cuvintele intr-un mod absolut firesc pentru varstele respective.

Atunci ne gandeam ce bune sunt prajiturile de casa, torturile imense cu crema, muraturile facute de casa, totul era bun si facut acasa. Nu vorbesc in nume propriu, vorbesc de generatia mea.

Atunci aveam libertate, eram fericiti, faceam miscare prin paduri, podurile blocurilor, scoala, peste tot.

Atunci stiam cand sunt zilele de nastere a celor din jurul nostru si ne bucuram pentru ei de parca ne bucuram pentru noi insine.

Cand cineva avea nevoie de ajutor, nimeni nu se gandea de doua ori, mai ales daca omul era intr-o situatie exceptionala.

Atunci se mergea cu stropitul de Pasti, se ofereau flori in semn de apreciere si multumire-orice tip de floare.

Atunci hainele erau “capatate” de la fratii mai mari, si parca erau cumparate din mall.

Stiam ce sa facem astfel incat sa nu treaca nicio zi fara sa fie memorabila.

 

Iar treptat am inceput sa ne prostim. Parca din ce in ce mai tare. Garoafele nu mai reprezentau flori, ne-am murdarit de cuvantul Orhidee/crin imperial pe la gura, apa minerala nu mai era buna – exista Pepsi/Cola, magazinele de haine/SH/boutiqurile nu mai era precum un mall, posturile de radio au inceput sa aibe denumiri in engleza – ca trebuia sa parem si noi mai inteligenti, sa deschizi usa unei doamne acum este iesit din comun, nu ne mai plac mancarurile gatite ci gunoaiele din comert – facute cat mai repede,  fara retelele de socializare nici dracu` nu te-ar mai cauta sa iti zica la multi ani, caci daca nu esti online – nu existi, miscarea nu se mai numeste sport ci fitness, zumba, mumba, rumba, Pumba…

Si daca tot am mentionat de Pumba, eu si acum apreciez desenele animate de atunci. In fiecare duminica dimineata sunt desene frumoase.

Apropo, nici posturile de desene nu mai stiau de obositii Tom si Jerry, stiau doar de roboti, draci, laci…

Exemplele am de aici si pana la luna. Chiar si inapoi… 🙂

Daca nu am dreptate, prefer sa vad ca nu imi citeste nimeni postarea. Daca am dreptate si mai aveti exemple de mentionat, astept comentariile voastre.

MUTLEY DOOOOO SOMETHING!!!

 

 

Nu ii mai ingropa pe cei din jurul tau!

by , on
January 15, 2014

Mania, tristetea, durerea, problemele, nu sunt suficiente motive sa te descarci pe cei din jurul tau.

Avem timp, asa ca nu mai faceti ce vor altii, faceti ce vreti voi. Libertatea nu se compara cu nimic in lume.

Muzica, sa rasune in difuzoare! Restul sunt trecatoare. Ce conteaza ca tu ai probleme, cei din jurul tau nu au nicio vina, tocmai de asta gandeste-te ca egoismul tau, se va reversa asupra ta, mai devreme… sau mai tarziu.

Ajungem in acelasi loc, cu totii! Dar pana atunci, hai sa ne vedem de ale noastre, cat timp stam sub acelasi soare. Loc este…

 

Cum de omul este un parazit?

by , on
January 14, 2014

Pe acest Pamant nu suntem doar asa simpli trecatori. Suntem cei ce facem din frumos, urat. Din bun, rau. Din acum, atunci.

Suntem cei ce creem un precedent in orice. De cele mai multe ori un precedent dezastruos.

Atata vreme, cat traim, exploatam totul in jur, producand numai paguba, adeseori facem in asa fel incat vietati inferioare noua sa dispara de pe Pamant. Si parca nu ar fi indeajuns, ne credem superiori, ca si cum ceea ce prasim noi zi de zi este ceea ce trebuie facut. Ei pe dracu’.

Tocmai de aici porneste toata prostia in care traim. Cand incepi sa crezi ca esti prea bun, de fapt incepi sa nu vezi esentialul. Care de cele mai multe ori face diferenta. Uite asa, noi, pamantenii, in speta oamenii, suntem extrem de idioti.

Daca sufletul il ai tare, mintea limpede si iti place sa negi, pentru ca ti-e frica de puterea adevarului care ar putea sa te distruga emotional, atunci mai bine nu te uita la documentarul de mai jos. Daca esti curios… merita!

O singura chestiune as vrea sa mai subliniez despre acest subiect… eu admit si faptul ca este posibil multe dintre adevaruri sa fie provocate si create intentionat pentru a se ajunge la rezultatul dorit, dar daca nu este asa si cu totii contribui la prabusirea propriei noastre existente? 🙂

http://youtu.be/ce4DJh-L7Ys

Puterea, nu sta in marime!

by , on
January 13, 2014

Prostiile pe care le avem in cap, au aparut in momentul in care unii si-au dat seama ca se pot face ascultati si mai ales pot influenta parerile majoritatii.

Nimeni nu poate sa spuna ca stie ceva, toate le invatam si le acumulam doar cu timpul…

Totul este relativ si tocmai de asta, e bine sa intelegem faptul ca fiecare etapa din viata are rostul ei. Fiecare eveniment se intampla cu un rost, toate relele din lume nu ni se intampla noua, ci face parte din acest tot unitar care incepe cu nasterea noastra si se va termina cu moartea noastra.

Marimea, doar face diferenta, pentru mintile celor care se gandesc la alte porcarii decat scriu aici. Insa, daca vrei, poti! Faptul ca esti ai un anumit corp anatomic, nu are nicio legatura cu ce vreau eu sa subliniez.

Problema nu este cu “vrutul”, multi vor, insa odata ce au ajuns intr-un punct critic, ii putem considera cazuri pierdute, doar pentru ca prioritatile lor s-au schimbat. De aici si vorba, socoteala de acasa nu se aseamana cu cea din targ.

Cunosc oameni care, desi la prima vedere nu ar avea mai nimic de evidentiat, pot avea o viata fericita! Pentru ca pe mine nu ma veti vedea vorbind de fericire si sa asociez aceasta fericire unor sume de bani. Niciodata!

Tocmai de asta, ador sa vad copiii cata incredere au in simtirile lor! Bravo lor! Fara frica! Cu cat trece timpul, parca devenim mai idioti, dar cu pretentii de oameni cu experienta. Enigmatic…

Timpul trece si nimeni nu ne opreste sa fim ceea ce vrem sa fim, sa facem ceea ce vrem sa facem si mai ales sa fim fericiti, si totusi majoritatea oamenilor sufera si ofteaza de “greutatile” zilnice, ca si cum doar ei trec prin viata asta.

Viata-i grea, dar trece!

Celebration of making

by , on
January 13, 2014

Cand incepi sa intelegi… de unde esti!

error

Daca iti plac postarile mele, stii bine ce ai de facut :)