… si acum toti cei care faceau bani din altceva, ii ridica in slavi pe romanii care ne-au reprezentat la SOCHI (un alt subiect care vinde bine pentru cateva zile). Orice fel de reclama, este reclama, nu am nimic de obiectat. Dar pentru a putea transmite respectul meu sub forma reala, am considerat ca mai bine nu scriu nimic in timpul JO.

Mi-as dori ca sentimentul de apreciere pe care il port eu pentru toti cei ce ne-au reprezentat la SOCHI, sa fie atat de profund si bine delimitat, incat poate chiar si sportivii sau antrenorii acestora, cand vor citi postarile mele, sa ramana induiosati (in sensul pozitiv 🙂 )

Acum ma gandesc ce se intampla de acum inainte…

Oare la vara vom auzi de ei? Oare vor exista oameni care sa scrie de Eva sau Zoli, chiar si in afara competitiilor? Vorbesc de ei doi, in general, ca fiind reprezentantii nostri ca sunt cei mai vechi sportivi ai nostri care au dus steagul si peste hotare. Curios este ca lumea este fascinata de cati bani se cheltuiesc cu acesti sportivi… am o singura mentiune de facut in aceasta privinta, una sunt sumele declarate si fluturate pe la nasul celor credului, altele sunt sumele de care acesti sportivi chiar beneficiaza.

Desi mi-ar fi extrem de simplu sa ii intreb, prefer sa nu… Nu vreau sa aud ceea ce deja imi pot inchipui cu privire la costurile implicate.

Acum, referitor concret la JO de iarna de la SOCHI, sunt convins ca pentru acesti sportivi, absolut totul a fost de neuitat. Emotiile de la urcatul/coboratul din avion, emotiile cand lumea te arata cu degetul, cand oamenii vor sa faca poze cu tine, emotiile pe care ti le transmit cei ce te sustin si iti lasa mesaje pe facebook, emotiile care apasa pe umerii tai stiind ca concurezi cu cei mai buni sportivi din lume! Este fantastic…

Tocmai de asta, spun ca ma inclin in fata celor ce ne-au reprezentat la SOCHI, am incercat sa gasesc o exprimare profunda astfel incat sa se inteleaga clar ca nu imi pasa din prima clipa de medaliile acestor sportivi. Medaliile poate erau doar o recunoastere a efortului sustinut depus de acestia.

Pentru cei ca mine, credeti-ma nu ne pasa doar de performantele voastre pe plan sportiv, pentru ca intelegem foarte clar ca aceste perfomante se pot atinge doar prin pregatire temeinica si multa daruire.

Eu si toti cei ce gandesc ca mine, ne inclinam in fata voastra! Sunteti fantastici 🙂

***

De unii cu siguranta nici nu ati auzit, cui ii pasa de niste sportivi de performanta?

Dragusanca sa fie bine, Victor de asemenea, poate ne mai pasa si de Bahmuteanca, Bote sau Tonciu…!

Pentru simplul fapt, ca am fost martor la perseverenta antrenorilor si a sportivilor, vreau sa ma inclin in fata lor.

Nu imi pasa ce premii vor lua, imi pasa doar ca de cel putin 20 de ani, Marton Simi – antrenorul lui Eva Tofalvi, este la fel de perseverent si stie sa scoata tot ce este mai bun dintr-un sportiv de asemenea talie. Cati ati auzit de ei? Putini romani, in strainatate lumea se inclina in fata lor. De Zoltan Kelemen, nu am ce sa mai spun, i-am mai spus si personal, am mai postat si pe blog despre el, pe mine unul, ma lasa fara cuvinte si ma umple de mandrie, putini stiu de unde a plecat si unde a ajuns. Esti FAN-TAS-TIC! Si sunteti cu totii!

Mie nu imi pasa daca veti castiga vreo medalie sau nu. Chiar deloc! Munca voastra a fost vazuta de milioane de oameni! Aveti toate motivele sa fiti mandri!